-->

02.11.2010

Despre angajare



Libera profesionista caut de lucru :)). Cine nu cauta in zilele astea. De cand am ramas fara job pana azi am trecut prin tot felul de stari, avand tot felu de idei. De la depresie (stat in casa cu zilele) pana la extaz cand ma suna cineva sa ma duc la interviu si iar depresie cand realizam ca e o porcarie de job si nu merita sa imi pierd timpul. La un ultim interviu la care am fost, mi s-a spus o chestie pe care o stiam dar nu am aplicat-o si anume, sa evit sa aplic direct pe site-urile de job-uri. Daca compania are declarata adresa de e-mail sau macar numele poti trimite CV-ul direct pe adresa de e-mail , asa exista o sansa mult mai mare sa ti se citeasca Cv-ul si poate sa fi chemata la un interviu. Azi am trimis mail-uri in prostie, peste tot unde am crezut ca ar fi ok. De ceva vreme as vrea sa lucrez in Mall-ul din TM la Ina Center, pun pariu sa stiu mai bine de jumatate din produsele de acolo decat tipele care stau pe post de "stalp". Nu am gasit nici o adresa de e-mail al acelui magazin, mi s-a sugerat sa ma duc direct la magazin sa depun Cv-ul. Ma intreb, la cata foame de locuri de munca e in acest moment poate Cv-ul meu va ajunge pe post de hartie igienica la WC.

* ~ ~ ~*

Azi a trebuit sa renunt la Facultate, si a fost cea mai grea decizie luata vreodata in viata mea. Nu mai imi permit sa o platesc si astfel ca va trebui sa ma reorientez catre altceva. La o alta Facultate care sa aiba locuri fara taxa.  Sunt atat de derutata, debusolata si deprimata incat serios ca nu gasesc forte ca sa mai fac ceva. Fiecare zi e un chin, simt ca e una dintre cele mai groaznice perioade din viata mea. M-a afectat atat de mult pierderea job-ului incat nu am cuvinte ca sa explic. Daca nu tineam la acel job atat de mult nu ma durea asa, nu resimteam dezamagirea profunda. Se aduna atatea in mine si ma dispera ca nu ma pot descarca in liniste fara sa vina parintii mei la usa si sa ma intrebe intruna ce e cu mine. Sunt constienta ca as putea face multe chestii si ca in acest moment ma plafonez, imi ling ranile cand as putea sa lupt. Stiu ca in lumea asta exista persoane cu probleme mult mai grave decat ale mele, pentru fiecare problema sa este importanta si grava. Am fost atat de fericita cand am plecat din Call Center si am promis ca nu voi mai pune piciorul in firma aia. Acum am auzit ca se fac iar angajari, disperarea ma impinge sa ma duc din nou,  dar am prea mult orgoliu si nu numai asta. Nu as mai putea rezista nici 1 minut de Call Center, daca m-as intoarce inapoi s-ar produce o  distrugere psihica. 

Mi-ar prinde bine sa stiu experientele voastre in ceea ce priveste metodele de angajare. Cum resimtiti voi situatia de a fi fara job.


6 comentarii:

Mihaela spunea...

Fii puternica. Este intr-adevar o perioada groaznica, nu se gasesc deloc joburi bune, care sa fie platite corespunzator.
Eu am incercat sa-mi maresc veniturile lucrand tot felul de proiecte. De copywriting, de marketing, chiar si munca de operator calculator. Sunt zile cand si eu sunt speriata de situatia financiara, dar pana la urma se rezolva...
Sunt oarecum norocoasa ca pot sa continui facultatea fara nici o problema deoarece sunt la buget. Altfel mi-ar fi fost si mie greu sa dau 1500 lei/semestru...

Vyio spunea...

Eu n-as mai putea rezista fara job. Desi nu e unul in domeniul in care am studiat, ci cu totul altceva, imi place si n-as renunta nici in ruptul capului la el.
Nu ma vad stand acasa, decat in concedii, de aceea ma straduiesc sa-mi pastrez locul de munca cum stiu mai bine.
Imi amintesc de trista perioada cand cautam cu disperare un loc de munca, nemaistiind pe unde sa-mi depun cv-ul, eram dispusa sa fac orice (aproape). E greu si foarte complicat sa nu te poti descurca financiar, sa nu ai un loc de munca. Lucrul asta te darama, desi foarte multi spun sa lupti. Lupti, dar daca o faci degeaba, te afunzi si mai tare.
Imi pare rau ca a trebuit sa renunti la facultate, asta e un alt motiv care sa te afecteze psihic.

Care au fost metodele mele? Eu am urmarit exclusiv site-urile de job-uri si doar aplicand acolo am am avut sansa sa merg la interviu si sa fiu si angajata. Alta medoda nu am incercat.

Acum lucrez cu animalele, intr-un magazin specializat, unul din cele 23 din toata tara. Salariul e ok, eu sunt cat de cat multumita (bineinteles ca se poate si mai bine), dar cred ca as fi socata sa raman fara job-ul asta.

Anda spunea...

Cred ca e mai bine sa iti ingheti anul de facultate, nu sa renunti complet. Adica, totusi ai platit pana acum si poate pana la anu ai putea strange o suma sa iti platesti.

Shopperita spunea...

Citind randurile scrise de tine, m-am regasit pe mine. Am terminat o facultate dar nu imi gasesc nicaieri niciun job.
Am fost la interviuri si, spre ghinionul meu, am nimerit la cele mai stupide iar acum am prins frica de ele.
Sunt deja daramata psihic iar financiar nici nu mai vorbesc. Ma simt un nimeni al societatii si imi este rusine ca stau pe banii parintilor.

Sper sa iti gasesti un job cat mai curand. Asta imi doresc si mie...

Federova spunea...

Si eu care credeam ca sunt singura in situatia asta.Ca si Shopperita ,ma regasesc in cuvintele tale. Numai ca eu am reusit sa termin facultatea anul asta, cu greu si cu mari sacrificii.Si am fost pe punctul abandonarii tot timpul, cred ca as fi regretat enorm de mult...desi nu-mi ajuta la nimic din cate vad, nu gasesc nici un job, nici macar la interviuri nu ma sunt chemata.La multe nu pot aplica pentru ca nu am experienta,tuata lumea vrea experienta, ce-o sa faca toti studentii ? Abia ma descurc si sper sa ne gasim un job,desi slabe sanse la sfarsit de an.Fi optimista, bucura-te de lucruri minore, imi pare rau ca ai renuntat la facultate, sincer mi-ar fi placut MIE sa te pot ajuta cu treaba asta, dar nu am cum...stiu prin ce treci,dar fi optimista,nu dispera..:(

Monica - Pisica albastra spunea...

Situatia mea e identica aproape cu cea a Shopperitei!
...Am terminat o facultate, mi-am cautat de lucru, am nimerit din lac in put prin vreo 2-3 experiente horror, una din ele implicand o inselaciune cu o falsa firma de "turism" care dadea tepe oamenilor si...m-am speriat! Pur si simplu mi s-a facut frica de rautatea oamenilor, de inselaciuni, de minciuni, de pozitii fictive, de interviuri la care iti spun ca vei lucra in "comunicare si relatii publice' pentru ca apoi sa te puna sa faci call center pana la ora 11 noaptea! ("ca atunci raspund oamenii la telefon, ca sunt acasa")
M-am intors la scoala si am mai facut un master sa mai treaca "perioada rea", acum am terminat si masterul si iar ciuciu job! Devin din ce in ce mai deprimata si nu stiu ce sa mai fac! Din septembrie au scos-o si pe mama la pensie, asa ca resimt si mai mult apasarea de a-mi gasi de lucru, ORICE! Din fericire, prietenul meu lucreaza, asa ca ne descurcam cum putem dintr-un singura salariu.

Se zice ca ce e mai greu a trecut, incet-incet lucrurile se vor imbunatati...astept sa vad asta.
Stiu SIGUR ca la un moment dat (sper cat de repede!) se vor deschide posturi - pentru ca s-au facut ataea concedieri incat cei care au ramas nu cred ca se vor mai descurca mult timp cu volumul de munca. Vor trebui sa angajeze oameni noi!
Trebuie doar sa avem rabdare si sa nu ne lasam! Sa fim optimiste si sa supravietuim cu moralul intact pentru ca atunci cand va fi nevoie sa fim puternice!

Related Posts with Thumbnails